O, cel mai bun dintre cei la care vin căutătorii de binecuvântări,

Pe jos și pe spatele cămilelor încărcate

O, tu, care ești cel mai mare semn pentru cel capabil să perceapă,

Și cea mai sublimă binecuvântare pentru cel care dorește beneficiul

Ai călătorit noaptea dintr-un loc sacru într-altul,

Așa cum luna plină călătorește pe cerul întunecat

În acea noapte te-ai înălțat până ai ajuns la un loc de apropiere,

La doar două lungimi de arc distanță, Un loc niciodată atins sau chiar sperat

Astfel, toți Profeții și Mesagerii ți-au dat întâietate,

Întâietatea unui stăpân asupra celor care îl servesc

Ai traversat cele Șapte Ceruri cu ei,

Și ai fost purtătorul de steag – conducând procesiunea lor

Până când nu ai lăsat niciun scop mai mare pentru căutătorul de eminență și apropiere,

Niciun loc mai înalt pentru cel care caută înălțarea

Toate celelalte locuri păreau mai joase în comparație cu al tău,

Deoarece ai fost proclamat în cei mai înalți termeni – cel unic

Astfel încât să atingi un loc de apropiere perfectă,

Ascuns de ochi, Și să obții un secret ascuns de toată creația

Astfel ai atins fiecare excelență fără egal,

Și ai trecut singur prin fiecare loc, departe de toți ceilalți

Sublimă într-adevăr este măsura rangurilor care ți-au fost acordate,

Dincolo de înțelegere binecuvântările care ți-au fost oferite

Vești bune pentru noi, o, adunare a musulmanilor,

Căci cu adevărat avem un stâlp de sprijin și grijă Care nu poate fi distrus

Când Dumnezeu l-a numit pe cel care ne-a chemat să-L ascultăm,

Cel mai nobil dintre Mesageri, De atunci am devenit cel mai nobil dintre popoare